CSM București, o multinațională de handbal, care nu pune preț pe românce!

mar, 14 iunie 2022

Gruparea bucureșteană a avut în cestiar, în sezonul care s-a încheiat, 15 handbaliste din străinătate, adică două loturi și ceva, gata să intre la semicerc. Aș mai adăuga aiciȘi aș mai adăuga aici alte cinci echipe din Liga Florilor, care au făcut exces de handbaliste importate, fără ca rezultatele să fie pe măsura așteptărilor.

– Începem, firește, cu CSM București, cu 15 străine în lot, grupare care a ratat prezența în Final Four-ul Ligii Campionilor, pentru a 4-a oară consecutiv! A pierdut și titlul național, dar până la urmă, ceva tot s-a întâmplat la clubul bucureștean, fosta directoare, Gabriela Szabo, fiind demisă din funcție, de primarul Nicușor Dan. O decizie care, se spune, a descătușat energiile pozitive ale angajaților.
– Pe locul doi, ca număr de jucătoare străine, este Dunărea Brăila, care a ocupat locul 7, exact la jumătatea ierarhiei, cu o linie de clasament modestă – 13 victorii, 2 egaluri și 11 înfrângeri
– Cu 10 jucătoare de peste graniță figurează SCM Rm Vâlcea, medalie de bronz în ediția de campionat abia încheiată
– Incredibil, dar adevărat, și Gloriei din Bistrița îi plac handbalistele de limbă străină, având 9 handbaliste de acest gen în vestiar. Dar degeaba, Bistrița clasându-se pe o poziție deloc onorantă, 8, față de banii cheltuiți
– Minaur Baia Mare, cu cele 8 jucătoare străine în lot, s-a clasat pe locul 6
– Și încheiem acest clasament sui-generis cu Măgura Cisnădie, care a beneficiat de aportul a 7 străine. La finalul campionatului, Măgura s-a clasat pe poziția a 4-a, ce-i conferă dreptul participării în cupele europene

Așadar, în handbalul românesc feminin se vorbește aproape în toate limbile planetei, mai puțin în română. De aici și regresul pe care handbalul nostru l-a înregistrat în ultima perioadă – sunt ani buni, de cand naționala noastră aproape că nu mai contează în Europa și în lume. Spunea cineva că handbalistele din România și-au ridicat și ele prețul, iar managerii echipelor preferă jucătoare străine, motivând că sunt mai bune, mai luptătoare. Sigur că și-au ridicat și ele prețul, atât timp cât ești colegă de echipă cu o handbalistă care are în jurul sau mai mult de 10.000 de euro pe lună (nu vorbesc de 18.000 sau 20.000), n-o să fii de acord ca tu, rezerva, să primești doar 2000 sau 3000 de euro pe lună.

Și uite-așa, importul de jucătoare străine ne creează numai dezavantaje – în Liga Campionilor nu mai avem acces, în cupele europene trecem câteva tururi, iar la națională nu mai știm pe cine să selecționăm, pentru că potențialele tricolore mai mult fac tușa, decât să intre în teren. Federația Română de Handbal are datoria să rezolve cumva aceste probleme. Noua conducere trebuie să găsească soluții și strategii benefice sportului românesc. Nu de alta, dar sunt tinere care au intrat în handbalul mare, cu surle și trâmbițe, dar s-au pierdut în necunoscut, la echipele de club – vezi Alicia Gogârlă, cel mai bun exemplu!

Trebuie să fim răbdători, cu Din și echipa lui, mai e mult până va curge lapte și miere, ca să spun așa, dar schimbarea trebuie să vină și cu ajutorul fiecăruia dintre membrii familiei handbalului. Să nu cerem arbitraje mai bune, iar unii să continue să umfle plicurile fluierașilor în continuare. Să nu cerem judecăți mai drepte, de la comisiile federale, iar noi să facem declarații mincinoase. Și exemplele pot continua, de la noi începe primenirea!

Niciun comentariu

adauga un comentariu