Opinie/Ionel Pană despre Trofeul Carpați. Ambros, când va străluci și naționala noastră?

vin, 23 noiembrie 2018

Din această după amiază, handbalul feminin, la nivel de echipe naționale de senioare, pune stăpânire pe întreg continentul European, prin turnee amicale, unul mai tare decât altul. Și trebuie să începem cu cel de la Oslo, din Norvegia, acolo unde se adună cele mai valoroase selecționate din lume – și mă refer aici la Norvegia, campioană europeană 2016, medaliată cu argint, la Mondialul din 2017, apoi la Franța, campioană mondială 2017 și doar bronz la Europeanul din 2016, la Danemarca, doar locul 4 la ultimul Campionat European și poziția a 6-a la Mondialul din Germania, ultima invitată, dar mereu surprinzătoare, fiind naționala Ungariei, clasată departe de cele două podiumuri amintite mai sus. Este un obicei, dacă vreți, pe care gazdele din Norvegia îl pun în practică nu de multă vreme, ca înaintea marilor regaluri handbalistice de la finalul fiecărui an, fie Mondial, fie European, să aducă la Oslo cele mai bune competitoare, pentru a-și măsura forțele. Sigur, nimeni nu va da toată măsura puterii echipei sale, dar Golden League este un barometru important pentru echipele care participă. Competiția se întinde pe durata a trei zile, vineri, sâmbătă și duminică, pentru că toate echipele vor avea câte trei partide de disputat. Să mai spunem că cele patru adversare fac parte din grupe diferite, la Campionatul European, ce va începe pe 1 Decembrie – Danemarca este din Grupa A, Franța din Grupa B, Ungaria din Grupa C și Norvegia din Grupa D.

Și plecăm din Norvegia și mergem și la celelalte turnee amicale din Europa – în Spania, la Alicante, se întâlnesc Germania, Polonia, cât și una din echipele din afara Europei, Brazilia, fostă campioană mondială, în 2013. Apoi ne oprim în Cehia, unde competiția este ceva mai relaxată, pentru că gazdele au chemat Croația, Slovacia și Elveția, ultimele două naționale nefiind participante la Europeanul de peste o săptămână. Și ajungem în România, unde se desfășoară Trofeul Carpați, a 50-a ediție, o competiție tradițională și binecunoscută în Europa, dacă ne gândim că primele jocuri au avut loc în anul 1959. Ar fi trebuit să fie 51 de ediții, după numărătoare, dar în 2014 nu s-a desfășurat oficial, din pricina alegerilor de la Federație. În acest an avem ca oaspete echipele de senioare ale Serbiei și Rusiei, România având și o a 2-a echipă, pentru ca tabloul să fie complet.

Selecționerul naționalei noastre, spaniolul Martin Ambros, este obișnuit cu Trofeul Carpați, mai ales că este la a 3-a participare, din 2016, de când a preluat echipa noastră. De data aceasta, Ambros are o mare obligație, după părerea mea – el are o revanșă de luat, și nu mă refer la Trofeul Carpați, ci la meciul pierdut în decembrie 2017, la Mondialul din Germania, în fața Cehiei, meci din optimi de finală, înfrângere care ne-a scos din Sala de Marmură a trofeelor și ne-a aruncat într-un beci întunecat. Și el, dar și tricolorele, trebuie să se pregătească pentru primul meci de la Campionatul European, care va avea loc pe data de 1 Decembrie, 2018, împotriva, atenție!, Cehiei.

Da, sigur, se spune că nu există răzbunare în sport – ba eu vreau să cred că există și o putem numi revanșă, descătușare, nevoia de performanță! În acea zi de 1 Decembrie suntem și în sărbătoare, este ziua românilor, a României, avem nevoie de această victorie, dar și de un parcurs cât mai lung la Europeanul francez, pentru că nu ne-am mai bucurat de ceva vreme, puține performanțe românești au mai făcut ca tricolorul românesc să fluture pe vreunul din cele trei catarge ale podiumului de premiere…

Cu emoție și bună credință am scris și anul trecut, înaintea Mondialului german, chiar dacă n-am fost de accord cu selecția antrenorilor (îl bag și pe secundul Pașca aici). La fel scriu și acum, cu emoție și optimism, chiar dacă nici acum nu sunt de acord cu alegerile lui Ambros și Pașca – nu mă manifest, doar spun că în 2016, când a fost angajat Ambros, s-a spus că selecționerul are în atribuții noua strategie a handbalului feminin românesc, cât și întinerirea naționalei de senioare, obiective de care spaniolul nu le-a atins sub nicio formă.

Am sperat că acest Ambros va da strălucirea pe care o merită naționala noastră, că o va face să fie mai puternică psihic, mai convinsă că poate și mai convingătoare pe tabelă – dar încă nu s-au întâmplat toate acestea, tot mereu ne învârtim pe-acolo, dăm vina pe ceva, pe cineva că ne pune bariera și nu putem intra în Cartierul bogaților, suntem pe-acolo, pe undeva, nu cei mai slabi, dar și la ceva distanță de medalii. În ceea ce privește strategia de viitor, mă-ndoiesc că Ambros ar fi lăsat scris ceva până acum, măcar un sfert, o zecime din bogata activitate specific a regretatului Constantin Pilică Popescu, de care Federația n-a ținut cont niciodată. Financiar, însă, Ambros este plătit regește, iar fostul antrenor Popescu nici nu era băgat în seamă (promit că o să revin pe marginea acestui subiect).

Programul de jocuri de la Trofeul Carpați este următorul:
Astăzi, 23 noiembrie:
- Ora 16:00 România B – Rusia
- Ora 18,30 România A – Serbia
Sâmbătă, 24 noiembrie
- Ora 16:00 Locurile 3-4
- Ora 18:30 Locurile 1-2
Competiția va fi transmisă integral la TVR 1 și TVR HD

Niciun comentariu

adauga un comentariu