Micu, de la Roman, este un primar mic!

joi, 01 noiembrie 2018

După 14 ani de ligă națională, echipa feminină de handbal CSM Roman a fost trecută pe linie moartă! În plin sezon competițional, primarul Lucian Micu, cel care s-a confundat încă de la început cu destinele formației romașcane, a decis, împreună cu Consiliul de Administrație, să retragă gruparea din campionat, dând dovadă de lipsă de responsabilitate și respect, față de Federația Română de Handbal, față de sportivele care au venit cu speranță la Roman, atrase de ofertele primarului, față de staff-ul tehnic, și, nu în ultimul rând, față de iubitorii de handbal din oraș, care nu sunt puțini.

Poate n-aș fi scris aceste rânduri, în fond capitalismul promovat la noi este unul sălbatic, fără reguli, o adevărată junglă, în care fiecare face ce vrea, atât timp cât deține puterea, dar am fost iritat de tupeul primarului, care a avut îndrăzneala să iasă cu o declarație în presă, cu ajutorul căreia să se spele pe mâini, de această decizie aberantă, aruncând pisica moartă în zona Consiliului Local al primăriei, care, spune el, ar fi cerut în mai multe rânduri o analiză ”la rece” (exprimarea edilului), a rezultatelor obținute de fetele de la handbal (sub aceeași ghilotină a intrat și echipa de fotbal a clubului). Sigur, din acest punct de vedere, handbalistele antrenorului Dragoș Dobrescu nu stau bine deloc, având șapte înfrângeri, din tot atâtea meciuri disputate, și, firesc, o zestre de zero puncte, dar acea ”analiză la rece” trebuie să fie mult mai complexă.

”Toți cei care mă cunosc și cunosc evoluția celor două echipe știu că am fost tot timpul alături de mișcarea sportivă și mi-am dedicat timp și energie pentru a găsi soluții de a susține handbalul și fotbalul. În schimb, am cerut ca nivelul de implicare să fie unul care să merite alocarea unor sume importante de bani din bugetul local”, spunea primarul în declarația sa din presa locală, vorbe de adormit copiii, de amăgire a opiniei publice romașcane, de teama ca nu cumva să-i ceară socoteală, pentru această decizie. Da, Micu a fost lângă echipa feminine de handbal, dar, din păcate, s-a băgat prea mult în luarea unor decizii, a influențat multe destine, a contribuit chiar negativ la permanetizarea unor tensiuni ostile între jucătoare. Lucian Micu a fost un mic dictator, unul care a știut să-i îndepărteze pe cei care nu se aliniau politicii lui, un om, totuși, care a mai și păcătuit (deh, omul e supus greșelilor!), asumându-și cu seninătate faptele. Da, Micu și-a dorit și performanță, dar n-a creat cadrul propice pentru asta, și nu vorbesc de partea financiară, care a existat, de bine, de rău.

Mi-aduc aminte de perioada 2013-2016, când Romanul înflorea de la un sezon la altul, de când pe banca tehnică venise antrenorul Florentin Pera. În chiar primul an, HCM Roman, așa se numea pe atunci, juca două finale naționale, în Cupa României și în Supercupă, urmând să facă din nou cunoștință cu Europa. Se mai întâmplase asta cu șase ani în urmă, pe vremea lui Liviu Paraschiv, care dusese Romanul până în semifinalele Challenge Cup.
Și echipa a urmat un traseu ascendent – în 2015 a jucat în optimile Challenge Cup, iar un an mai târziu a făcut saltul în Cupa EHF, unde s-a oprit tot în optimi. Handbalul luase amploare, Pera devenise cel mai iubit dintre moldoveni, un erou, dacă mă pot exprima așa. În atare condiții, antrenorul începuse să nu mai permită imixtiunile lui Micu la echipă, ba chiar și handbalistele care aveau fir roșu cu Micu nu-l mai impresionau pe Pera și nu mai prindeau echipa, tot mereu. Pera devenise Inamicul public nr.1 și trebuia exclus!

Așa s-a și întâmplat, Micu a transformat HCM în CSM, ilegal și cu ajutorul Federației, lăsându-l pe Pera în afara noii organigrame. S-a ajuns și la proces, câștigat de antrenor, până la urmă, iar dacă judecata se continua, probabil că Micu ar mai fi trebuit să dea socoteală și pentru alte nereguli, cu ocazia transformării clubului romașcan. Ne oprim cu telenovela dintre Pera, Micu și Federație, am dezbătut-o la timpul potrivit, dar trebuie să spun că din vara acelui an 2013 nimic nu s-a mai legat la formația moldoveană – au stat pe banca tehnică trei antrenori într-un sezon, macedoneanul Boskovski, cât și românii Covaciu și Lazăr, fiecare câte 3-4 luni. Apoi, în sezonul 2017/2018, au mai fost angajați alți doi tehnicieni, Constantin Ștefan și Dumitru Muși, pentru ca în doar șapte etape să avem din noi trei antrenori, Cornel Bădulescu, Viorel Lazăr și Dragoș Dobrescu.

Sunt convins că tot acest carusel de pe banca tehnică a fost opera lui Micu, ajuns primar între timp, un primar mic, dacă mă-ntrebați pe mine, pentru că desființează o echipă cu tradiție, din pricina deciziilor lui aberante. Cum să mai faci mare performanță, dacă a lăsat să plece cele mai bune jucătoare, și mă refer aici la Irina Glibko, la Jasna Toskovic, la Ana Maria Iuganu, la Diana Druțu, la Cyntia Tomescu, la Luciana Popescu, la Nicoleta Rusu, la Clara Vădineanu? Și ce poate să facă un technician în doar câteva luni de zile? Trebuie lăsat să-și pună în aplicare strategia, nu la primul eșec să fie dat afară. Micu și cu acel Consiliu Local ar fi trebuit să cântărească mult mai bine când au numit un technician sau altul, să-I analizeze proiectul și intențiile de viitor.

În fine, răul a fost făcut, iar domnul primar trebuie să știe că handbalistele rămân fără angajament, ca și antrenorul, de altfel, poate până în iunie 2019, din ce vor trăi ele, s-a gândit Micu la chestiunea asta? Poate pe romașcani i-a păcălit cu declarațiile lui, dar pe noi, cei din familia handbalului, nu!

Ionel Pană

Comments are closed.