Justiție întîrziată – poștașul n-a sunat de 270 de zile!

mar, 12 februarie 2019

Cu nouă luni în urmă, Tribunalul București a dat sentința în Dosarul 38672/3/2017, verdict care sună cam așa:

Solutia pe scurt: Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta Peng Silvana – Maria în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului. Obligă pârâtul să comunice reclamantei Ordinul Ministrului Tineretului și Sportului nr.1638/23 decembrie 2013, cu anonimizarea informațiilor cu privire la datele cu caracter personal. Obligă pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei, reprezentând onorariul de avocat, cu aplicarea art.451 alin.(2) C.proc.civ. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal. Pronunţată în şedinţă publică azi, 02 mai 2018.
Document: Hotarâre 2855/2018 02.05.2018

Așadar, Silvana Peng, mama fostei gimnaste Asiana Peng, a acționat și ea în consecință (o să vă explic imediat la ce mă refer), și a acționat Ministerul Tineretului și Sportului(MTS) în judecată, pentru că funcționarii din acest mamut sportiv n-au vrut să fie transparenți și să facă public Ordinul de Ministru 1638/23.12.2013, încălcând la rândul lor Legea 544/2001 (și ce dacă!), privind liberul acces la informații de interes public. Să facem lumină și să vedem ce conține acest Ordin de Ministru, cui aparține și pe cine avantajează: vorbim de soții Octavian Bellu și Mariana Bitang, coordonatorii lotului olimpic de gimnastică, antrenori cu mare responsabilitate, care aveau ca misiune să ducă echipa de tricolore la Olimpiada din 2016. Pretențioși din fire, cât și mari iubitori ai leului românesc, recunoscuți pentru aceste calități, Bellu și Bitang au făcut presiuni asupra forurilor sportive, vezi Federația Română de Gimnastică și Ministerul Sportului, cerând bani în plus, pentru prestația lor la lotul ce avea să fie găzduit la Izvorani, din decembrie 2012 și până în decembrie 2015.

Și presiunile lor au dat și rezultate, mai ales că ministrul Sportului de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu, ca și secretarul de Stat Carmen Tocală, au dovedit că sunt persoane ”sensibile” și darnice, mai ales cu banul public. „Nici vorbă ca lotul de gimnastică să rămână fără antrenori. Domnul ministru Bănicioiu s-a întâlnit cu Bellu şi Bitang şi a discutat despre această problemă. Eu nu ştiu să se pună problema de demisie şi plecare de la lot. Bellu-Bitang, un cuplu extraordinar în gimnastica feminină, îşi doreşte mai mult decât se întâmplă în momentul de faţă în gimnastica românească. „Cerinţele lor sunt rezonabile, noi avem deja prevăzuţi banii” spunea Carmen Tocală în noiembrie 2013, după ce cuplul Bellu-Bitang anunțaseră că nu vor mai antrena la lotul olimpic.

„Încă de la începutul lui 2013 am identificat problemele cu care se confruntă sportul românesc şi am căutat soluţiile care iată că încep să dea rezultate. Am introdus noţiunea de antrenor naţional, sportivi de înaltă performanţă şi sportivi de performanţă, cu criterii şi drepturi speciale. Am stabilit acordarea indemnizaţiei lunare pentru antrenorii naţionali, care va fi în cuantum de patru indemnizaţii aferente sportivilor pe care îi antrenează. Vor ajunge până la o sumă de 7.200 de lei lunar, neimpozabili”, a spus Bănicioiu.

Prin urmare, de la finalul anului 2013, Bellu și Bitang au început să primească de la MTS câte 7200 de lei fiecare, numai că nici așa nu le-a convenit celor doi și au început să se joace de-a demisiile, fără să renunțe la indemnizațiile primate de la MTS, din banii românilor. Dar cel mai bine să citiți o declarație documente a unei foste gimnaste, vorbim de Asiana Peng, care a trait pe pielea ei mărirea și decadența lotului din care a făcut parte, din cauza mofturilor celor doi, care mai mult au lipsit de la Izvorani, decât să fie în sala de antrenamente, dar și a iresponsabilității celorlalți tehnicieni, Adela Popa, Ioan Coroiu și Lucian Sandu, care le umileau pe gimnaste, le aplicau rele tratamente, făceau orice, numai antrenamente profesioniste nu.

Asiana Peng
”Deci să vă spun ce făceau antrenorii Octavian Bellu și Mariana Bitang, în perioada 2013-2015… În 2013 veneau destul de des la sală și erau atenți pe toate cele patru aparate, la fiecare în parte, ne dădeau indicații si tot ce era nevoie. În 2014 s-a tras foarte tare, pentru Campionatul European de la Sofia , din luna mai, unde a fost si câștigată medalia de aur pe echipe, la senioare. Imediat după Sofia, lucrurile n-au mai stat la fel, adică începuseră să lipsească destul de des, dar vorbeau cu ceilalți antrenori la telefon sau pe Skype. Erau luni când veneau 2-3 zile la rand, apoi câteva săptămâni deloc.. și tot asa! Veneau cand doreau…
De exemplu, atunci când pe mine m-a pus domnișoara Adela sa alerg cu saci de nisip la glezne, dupa 7 minute de stat în butoiul cu gheață, aceștia au fost în sala, dar tot timpul la sfârșitul antrenamentului plecau un pic mai repede – fix dupa ce ei au plecat, domnișoara Adela mi a dat de lucru.
În anul 2015, soții Bellu și Bitang au venit aproape în fiecare zi, în lunile ianuarie și februarie, după care, din martie și până în septembrie nu prea i-a mai văzut nimeni la Izvorani. Din septembrie și până în decembrie, când s-a destructurat lotul de la Izvorani, cei doi au fost în sală de maxim trei ori. Chiar dacă au fost Campionatele Europene în luna aprilie, nu ei le-au pregătit, dar cu toate acestea, Andreea Muntenu a luat aur la bârnă.
Nimeni altcineva nu a suplinit absența antrenorilor coordonatori – sigur, mai venea doamna Anca Grigoraș, de la Federație, dar cam odată pe lună, cam așa ceva – adică venea când voia, se uita la noi, mai vorbea cu antrenorii și cam atât. A, să nu uit, mai dădea câte-o indicație, două, dar numai lui Ponor și Iordache. Domnul Stoica nu știu dacă a venit de trei ori la antrenamentele noastre, iar domnul Apolzan niciodată, ei veneu mai mult la concursuri”.

Așa s-au comportat Bellu și Bitang la lotul olimpic de gimnastică, în perioada 2013-2015, s-au jucat de-a demisiile – au dat zvonuri în 2013, ca vor renunța, doar ca să primească bani în plus, după care au renunțat de-adevăratelea în 2014, iar în 2015 au atins culmea tehnicii de antrenament, făcând-și treaba prin Skype!

În luna mai, 2014, a fost o lovitură pentru cei doi, pentru că Bellu a candidat la șefia Comitetului Olimpic și Sportiv Român, dar a ratat scrutinul. De altfel, Mariana Bitang a recunoscut în fața presei ca decizia de renunțarela lotul de gimnastică vine ca urmare a alegerilor de la COSR, pierdute de Octavian Bellu in fata lui Alin Petrache. „Nu vreau sa spun decat atat – daca Bellu era prea batran sa mai fie presedinte al COSR, cu siguranta ca era si mai batran pentru pozitia de antrenor al lotului de gimnastica. Gata, lasam locul tinerilor, noi suntem pensionari”, a declarant Bitang. Și totuși, s-au arătat dispuși să ajute gimnastica romaneasca prin sfaturi: „Nu ne rupem total de gimnastica. Vom continua proiectul legat de selectia copiilor din toata tara si, daca e nevoie de noi intr-o calitate onorifica de consilieri sau de supervizori sau de cum vreti sa-i ziceti, ramanem alaturi de lotul feminine, iar daca e nevoie de sfaturile noastre, le vom oferi”.

Și în 2015 cei doi au continuat să fie remunerați de MTS, chiar dacă fișa postului nu era îndeplinită – n-au contribuit cu nimic la pregătirea Campionatului European din aprilie, pentru că nu erau în sală și colabora cu ceilalți antrenori, Popa, Coroiu și Sandu, mai mult prin Skype. În plus, nici pentru Mondialele de la Glasgow n-au făcut mari eforturi la echipă și nici n-au făcut deplasarea în Scoția, fiind convinși că fetele noastre nu se vor califica la Olimpiadă – fapt confirmat! „Dacă se doreşte neapărat un ţap ispăşitor, mă ofer eu. Indiferent cum priveşti situaţia tot Bellu şi Bitang sunt vinovaţi. Rezultatul era previzibil. Aceste fetiţe care trebuiau să-şi depăşească limitele au mers accidentate, cu infiltraţii, accidentări mai vechi”, s-a victimizat Bellu după marea ratare de la Glasgow.

Dar Bellu și Bitang erau ținuți în brațe în continuare, de către un alt cioclu care a-ngropat gimnastica românească, prin atitudinea sa defetistă, pe tot parcursul ciclului olimpic, și-l numesc aici pe fostul președinte executiv al Federației de Gimnastică, Adrian Stoica. ”Octavian Bellu şi Mariana Bitang nu au plecat niciodată de la lot. E adevărat că ei n-au însoţit echipa la Campionatele Mondiale, dar nu şi-au dat oficial demisia. Bellu şi Bitang vor fi antrenorii-coordonatori ai lotului feminin de gimnastică al României până după Jocurile Olimpice din 2016”, susținea Stoica, pentru cotidianul Libertatea.

Iată, prin urmare, ce a câștigat Silvana Peng în Instanță – dreptul de a avea în mână acel Ordin al ministrului Bănicioiu, prin care Bellu și Bitang primeau câte 7200 de lei, de la Ministerul Sportului, fără să fi fost prezenți tot mereu în sala de antrenamente. Silvana Peng avea nevoie de încă o dovadă că tot ceea ce a spus ea pe Facebook, despre comportamentul antrenorilor de la lotul olimpic este adevărat, că n-a mințit cu nimic, iar acele gimnaste, 19-20 la număr, sunt doar victim ale sistemului condus de Stoica, Grigoraș, Apolzan, Bellu, Bitang, Popa, Coroiu și Sandu. Nu de alta, da ea însăși fusese data în judecată de către Stoica, pentru defăimare pe rețelele de socializare, acesta cerându-i și daune morale de 100.000 de euro!

Silvana Peng a câștigat și acest proces, doar că bucuria mamei fostei gimnaste Asiana Peng nu este deloc pe măsura succesului din aceste judecăți: ”Aș fi ipocrită să nu recunosc că m-a speriat suma de 100.000 de euro, pe care mi-a cerut-o Stoica. Mai mult, am fost dezamăgită și de actuala președintă a Federației, Andreea Răducan, care a continuat procesul lui Stoica, în ciuda faptului că putea să oprească acțiunea înainte de recurs. Și ce dacă au cheltuit mii și mii de lei în Instanță, pe taxe și avocați, nu sunt banii lor, sunt ai românilor, care cotizează pentru performanță, nicidecum pentru a satisface orgoliile unora.

Am câștigat procesul și cu Ministerul Tineretului și Sportului, un organism total netransparent și neprimitor. Dar uite că și Justiția întârzie cu comunicarea și nu pot acționa mai departe. Și credeți-mă, aproape în fiecare zi mă uit după poștaș, doar, doar, o veni să-mi aducă acea hârtie… Dar cel mai tare mă doare că din pricina unora, fetița mea și-a ratat cariera, nu și-a împlinit visul, ce-l avea de mica. Asiana are zeci de medalii, în concursurile naționale de copii, a fost o gimnastă care a uimit și căreia chiar Nadia Comăneci îi prevedea un viitor de mare campioană, după ce a văzut-o în sala ei din Statele Unite. Și nu numai ea putea să domine podiumurile de concurs, le-am cunoscut și pe Munteanu, și pe Orzu, și pe Vrabie, și pe Stănilă sau Blendea, gimnaste care au venit la Izvorani cu bujori în obraji , cu entuziasm și dornice de antrenamente, dar au plecat, unele după un an, altele după trei, dezamăgite, triste, ba chiar una și în cărucior cu rotile, vezi Orzu. Și nimeni n-a făcut o analiză pertinentă, nici Ministerul Tineretului și Sportului, nici Comitetul Olimpic și Sportiv, nici măcar presa națională, care ține gura închisă, când e vorba de gimnastică, de Bellu și Bitang. În ce țară trăim”?, se întreba retoric și cu amărăciune în glas Silvana Peng.

Chiar așa, în ce țară trăim?

Ionel Pană

Comments are closed.