Gata, s-a terminat – Federația de Gimnastică a ratat gheșeftul de 100.000 de euro cu Silvana Peng!

joi, 31 ianuarie 2019

Astăzi, 31 ianuarie, 2019, Curtea de Apel din Alba Iulia a dat sentința finală în dosarul 2230/93/2016, prin care Federația de Gimnastică ar fi vrut să facă o șpagă de 100.000 de euro de la mama unei gimnaste, pe motiv că părintele în cauză a vorbit prea des și prea răspicat despre nenorocirile ce s-au întâmplat la Izvorani, în perioada decembrie 2012 – decembrie 2015, cu cele 20 de gimnaste care alcătuiau lotul olimpic, ce se pregătea pentru Olimpiada de la Rio, din 2016!

Procesul a fost pornit de cei care conduceau Federația, la acea vreme, și care o conduc (din umbra…) și acum, și vorbim de fostul președinte executiv Adrian Stoica, de fostul secretar general Mircea Apolzan și de antrenoarea federală Anca Grigoraș. Desigur, capul ”luminat” a fost Adrian Stoica, el fiind și cu mintea un pic mai înfierbântată, din pricina faptului că șeful COSR de la acea vreme, Alin Petrache, l-a lăsat la scara avionului care ducea în Brazilia, la Jocurile Olimpice, fără să-l lase și pe el să stea pe una din strapontinele bolidului zburător. Și doamna Peng tot spunea ce s-a petrecut la Izvorani, câte fete au plecat schilodite de acolo, câte umilințe a îndurat propria-i copilă, Asiana Peng, din partea antrenorilor Adela Popa, Ioan Coroiu și Lucian Sandu, cum a plecat Orzu în cărucior, cum a ajuns dubla campioană europeană Andreea Munteanu să fie făcută nebună, de către aceeași tehnicieni, și multe, multe adevăruri neștiute de opinia publică.

Ajuns în pragul exasperării, umilit și de Petrache și fiert în clocote de Silvana Peng, Stoica n-a mai stat pe gânduri – a trecut la manipularea lui Apolzan și a lui Grigoraș, apoi a forțat și Comitetul Executiv să fie de partea lui, și a dat drumul la un proces împotriva doamnei care umpluse Facebook-ul cu adevăruri supărătoare, care explicau cât se poate de clar de ce gimnastica feminină românească nu s-a calificat la Olimpiadă, pentru prima oară, în cei 40 de ani de participare, și cine erau vinovați de această contraperformanță UNICĂ. Și, în vreme ce gimnastele lumii se fotografiau pe Copa Cabana, sub cele cinci cercuri olimpice, Stoica bătea ușile tribunalului, ca s-o dea în judecată pe Silvana Peng. Mai mult, ca procesul să aibă și o miză, fostul președinte executiv s- gândit să-i ceară pârâtei și daune morale, un mizilic de 100.000 de euro, pe care omul se jurase că nu-I va lua el, ci îi va dona gimnasticii!
Sigur, putea să ceară și 200.000 de euro, chiar și un million de euro, că oricum taxele de timbrare a sumei, cât și onorariile avocaților de reprezentare erau plătite din bani publici, adică din bugetul Federației. Care buget era dat de Ministerul Tineretului și Sportului ca să fie cheltuit cu sportivii, cu necesitățile lor, pentru marea performanță, nicidecum să fie aruncați pe Apa Sâmbetei!

Pentru că da, Federația a cheltuit zeci de mii de lei degeaba, pe un proces aberant, pe care și Justiția românească l-a tratat ca atare. Și dacă și presa românească ar fi reacționat cum trebuia, adică să facă public acest proces, să întrebe în stânga și-n dreapta despre condițiile de la Izvorani, să vorbească cu gimnastele dacă au avut de suportat chinuri – și mă refer aici la Orzu, la Munteanu, la Stănilă, la Blendea, la Peng, la Vrabie, la Tudorache, la Teodoru sau Stoica, și lista ar putea continua, poate că gimnastica noastră n-ar fi murit definitiv, așa cum este acum.

Cu tristețe spun că gimnastele din lotul olimpic 2012-2015 au trecut și ele pe lângă o drama, pentru că oricând una, două sportive ar fi putut face necroză, vezi cazul Orzu, sau ar fi putut deveni o legumă, cum a încercat Adela Popa să-i distrugă mușchii Asianei Peng, punând-o să alerge cu saci de nisip legați la glezne, după ce a făcut relaxare în butoiul cu gheață. Mi mult, tot spunându-i-se că este labilă psihic, inclusiv de către corifeii Bellu și Bitang, dubla campioană europeană a făcut o cădere nervoasă fiind gata, gata, să ajungă la psihiatrie. Știam că la gimnastică se și moare, vezi cazurile micilor sportive Adriana Emilia Giurcă și Alexandra Huci, știam că antrenorii forțează peste limite munca în sală, vezi moartea prin epuizare a Alexandrei, dar ca s-o dai cu capul de bârnă, cum a făcut Florin Gheorghe cu Adriana, sau să dai palme și șuturi în fund, să înfometezi și să umilești niște copii, cum a făcut Popa, Coroiu și Sandu, n-aș fi crezut că un imn sau o medalie pot devein momente așa de triste!

Cu toate aceste decese în familia gimnasticii, dar și cu reclamațiile unor fete ajunse aproape invalide, vezi cazurile Alexandrei Marinescu, Sabinei Cojocar sau Oanei Petrovschi, Federația ar fi trebuit să fie mai atentă cu micile sportive, să reconsidere sistemul de antrenament, să oblige tehnicienii să nu mai împingă antrenamentele peste limitele maxime. În fond, mereu este lupta pentru podium, așa cum am mai spus, care nu poate să fie mai presus de viața gimnastelor… Poate că într-o zi o să reiau toată povestea petrecută la Izvorani, pentru că este una dramatică, iar părinții gimnastelor de astăzi ar trebui să știe că și la ora actuală, la Deva, sunt cam aceeași antrenori slabi pregătiți, lipsiți de scrupule și care nu se jenează să-și umilească elevele.

Și revin la Apelul câștigat de Silvana Peng, Apel formulat, de data aceasta, de noua președintă a Federației, Andreea Răducan, aleasă în funcție în 2017. Imediat după scrutinul de acum doi ani, am crezut că gimnastica noastră se primenește și pornește pe drumul transparenței, a bunului simț, a promovării adevăratelor valori. Dar m-am înșelat amarnic, Răducan a fost tot atât de naivă ca și Stoica, crezând că poate face un gheșeft de 100.000 de euro cu doamna Peng. Acum a venit ziua decontului – să vedem cine plătește acest process, cui i se impută banii de pe taxe și onorariile avocaților, dar și mai mult, cine suportă rușinea acestei înfrângeri – Răducan?, poate în solidar cu vicepreședinta Marcela Fumea, care a fost alături de Stoica și la demararea procesului… Mă gândesc că și Gina Gogean ar putea să-și pună obrazul aici, în calitate de membru al Comitetului Executiv… Știu, rușinea e mare, Gina, mai bine rămâneai pe banca tehnică, decât să fii parte dintr-un organism care nu te lasă să gândești. Dar cel mai mult mă neliniștește atitudinea de non-combat a Nadiei Comăneci, care nu s-a implicat niciodată, la nicio întrunire, care n-a căutat cu adevărat cauzele ratării de la Rio 2016. Poate că piedestalul pe care stă Zeița de la Montreal este prea înalt, pentru muritoare ca Asiana Peng, Orzu, Vrabie, Stănilă și compania.

Referitor la performanțele din gimnastică, hmmmm!!, e clar, nu vom avea echipă feminină nici la Olimpiada din 2020, pentru că munca la lotul de la Deva lasă de dorit. Nu există o strategie, nu există un program coerent și se lucrează cu aceeași antrenori slab pregătiți. Dar bani s-au cheltuit cu milioanele de euro, bani primiți și de la Petrom, și de la COSR și MTS, cât și de la mulți alți sponsori. Spunea Răducan că ar fi trebuit să închidă Federația, să se facă o pauză de câțiva ani, până se adună forțele (și dispar elefanții, aș adăuga eu) și apoi să pornească la un nou drum, dar n-o poate face. Da, n-o poate face, și atunci cheltuie zeci și zeci de milioane fără rost, fără nicio finalitate.

P.S. Normal, acest proces ar trebui să se încheie, dar Răducan mai poate apela la Curtea Marțială, la Tribunalul de la Nurnberg, la Tribunalul de la Haga, la Curtea Constituțională, și lista e mare – atât timp cât nici ea și nici Stoica nu vor da socoteală la banii cheltuiți pentru acest proces, atunci lupta nu e nici pe departe terminată, oricât de mari ar fi taxele. The show must go on, spunea un cântăreș celebru…

Ionel Pană

Comments are closed.