CSM, victorie, dar hora bucuriei n-a fost pentru toată lumea!

sâm, 06 octombrie 2018

Ieri, pe 5 octombrie, a pornit la drum o nouă ediție de Liga Campionilor, la feminin, iar onoarea de deschidere a revenit echipei bucureștene CSM, care a jucat acasă împotriva handbalistelor de la FTC Rail Cargo, din Ungaria – doar acest meci a fost programat, în toate cele patru grupe existente!. A fost un festival de goluri, aș putea spune, în care Neagu și compania au înscris de 36 de ori în poarta adversă, dar au și primit 31. Ne așteptăm ca și de această data să avem emoțiile unui nou Final Four, bucurii pe care CSM-ul ni le-a făcut și în 2016, când a câștigat trofeul, și în 2017, când a prins bronzul, dar și și 2018, cu o nouă medalie de bronz!

Victorie, așadar, la debutul noului antrenor Magnus Karl Johansson, un suedez de 49 de ani, despre care am numai cuvinte de laudă – de la primele antrenamente am fost de părere că este unul din cei mai rafinați tehnicieni care au venit în România, în ultimii ani, doar că trebuie să avem un pic de răbdare, și noi cu el, și el cu noi. Meciul contra maghiarelor de la Cargo a fost unul de excepție, în care atacul grupării bucureștene a fost de neoprit: s-a marcat din centru, de la linia de 9 metri, prin Neagu, Lekic, Kurtovic și Omoregie, apoi extremele Mehmedovic și Radicevic au fost și ele de neoprit, iar Cvijic a câștigat tot mereu lupta pe pivot. Da, atacul echipei noastre arată mai bine ca oricând, iar ăsta este meritul suedezului Johansson, care a venit cu cele mai ingenioase soluții de penetrare a apărării adverse.

Dar dacă atacul strălucește, apărarea, din păcate, este la polul opus – fetele noastre au primit 31 de goluri, din toate pozițiile, semn că grupul nu are automatisme pe semicercul propriu, iar poarta este mereu în pericol. Eu cred că din centrul defensive noastre n-ar fi trebuit să lipsească Oana Manea, care a demonstrate de atâtea ori că știe să facă față atacurilor adverse.
Și pentru că a venit vorba de Manea, vreau să spun că handbalista noastră nu este cu nimic mai prejos de sârboaica Cvijic, poate doar la salariu, nu știu exact. Ba aș putea spune că pe faza de apărare, Dragana este chiar rudimentară – ea face faulturi brutale, taxate repede de arbitri cu cartonașe și eliminări, sancțiuni ce duc la un semicerc mai rarefiat, pentru colegele ei, și goluri mai ușoare pentru adversare. Chiar și în meciul de aseară, Cvijic a primit un galben și două eliminări, iar dacă arbitri slovaci nu aveau miopie, ar fi văzut că pivotul nostru a faultat și de o a treia eliminare, ceea ce i-ar fi adus și cartonașul roșu – fluierașii n-au văzut bine faza, poate că nici n-au vrut, și au eliminat-o pe slovena Omoregie, în locul lui Cvijic.

La finalul partidei s-a făcut hora bucuriei, pentru această victorie de debut, însă unele dintre jucătoare ear fi vrut să joace bătuta pe loc, erau un pic apăsate de faptul că n-au bifat nici măcar o secundă, în jocul contra maghiarelor. Și mă refer aici la cele două extreme de naționalitate română, Iulia Curea și Aneta Udriștoiu, handbaliste care ar fi putut oricând să intre și ele în teren și să facă față rigorilor acestui meci; ba chiar și la Bianca Bazaliu, o fostă junioară ce era creditată cu cel mai puternic brat din Europa, dar care se stinge ușor. Sigur, despre Curea pot să spun că s-a obișnuit cu statutul de rezervă, pentru că, după epoca de glorie a Oltchimului, s-a dus la CSM, unde a prins puține minute pe sezon, din pricina avalanșei de jucătoare străine, dar și a antrenorilor care nu au avut ochi pentru ea, însă nu știu de ce Udriștoiu acceptă să frece banca de rezerve a CSM-ului, în loc să se ducă la altă echipă și să facă ce știe ea mai bine, adică să joace și să înscrie goluri. La finalul meciului de aseară, nici Udriștoiu nu râdea, nici Curea, nici Bazaliu, nici măcar Manea care tot a jucat câteva zeci de secunde – pe fața lor era doar un rictus, iar în suflet, probabil, multe regrete. Dar tot ce li se-ntâmplă este doar alegerea lor, adică au pus pe cele două talgere ale balanței banii de la CSM, într-o parte, și cariera și bucuria golului în cealaltă, iar câștig de cauză au avut banii!

Despre meciul de aseară, din Sala Polivalentă, am fost plăcut surprins de Cristina Neagu, parcă a revenit la forma care a consacrat-o, iar lângă Neagu aș pune-o și pe Majda Mehmedovici, o extremă care a arătat o mare poftă de joc și care a înscris chiar și de pe postul de pivot. În aceeași latură a surprizelor plăcute se situează și Elizabeth Omoregie, din Slovenia, o jucătoare care zboară printre culoarele apărării adverse, oricât de mici ar fi, și care trimite mingea cu mare ușurință și precizie, acolo unde vrea. CSM București își continuă aventura din Champions Leaguea cu un nou meci, de data aceasta în Germania, unde va întîlni, peste opt zile, formația gazdă SG BBM Bietigheim.

Ionel Pană

Niciun comentariu

adauga un comentariu