Copii de poveste: Lorena Ostase!

joi, 29 decembrie 2016

Deschidem o rubrică nouă, pe site-ul nostru, un loc unde vom vorbi despre copiii din sport, indiferent de vârsta lor, copii care ne surprind prin realizări, prin cuvinte și, mai ales, prin fapte UNICE! Poveștile noastre vor fi spuse de chiar eroii din carte, cu vorbe simple, dar care, veti vedea, vor avea mesaje demne de luat în seamă. Vomîncepe în forță rubrica, având-o pe coperta primei cărți pe tânăra handbalistă Lorena Ostase, un pivot care a avut multe căzături, în 2016, dar care s-a ridicat tot de-atâtea ori și și-a urmat neclintită drumul.

Lorena Ostase a fost in teren, chiar și când i-a murit bunica!

Cu aproape două luni în urmă, mai precis pe șase noiembrie, la Slatina s-a disputat un adevărat derby al Ligii secunde, seria B, între CSM Slatina și Universitatea din Reșița. De altfel, și Federația a sesizat importanța partidei, desemnând un cuplu de arbitri de valoare, Călina/Belean, să ducă la bun sfârșit această ciocnire cu scântei. Și putem spune că meciul a avut multe momente încântătoare, cu realizări tehnice de excepție, meritul fiind al ambelor combatante. A câștigat Slatina, pentru că vedeta echipei, Lorena Ostase, a jucat ca la carte, înscriind de nouă ori și apărându-se ca o leoaică, pe semicercul propriu.

Nimeni nu a știut că, în noaptea trecută, Lorena fusese anunțată că persoana cea mai dragă din viața ei, femeia care a crescut-o cu atâta grijă și blândețe, bunica, trecuse în neființă. Ar fi putut să plece spre Vaslui, locul unde s-a născut, chiar înaintea meciului, să fie la căpătâiul bunicii, însă Lorena a rămas să-și ajute echipa, era un meci capital, pentru obiectivul propus! Antrenoarea Victorina Bora era singura căreia Lorena îi spusese, iar acum nu știa cum să procedeze, s-o bage în teren sau nu? Handbalista nu s-a lăsat copleșită de durere și a anunțat-o pe Bora că e gata să fie pe semicerc, chiar din primul minut.

Și Lorena a contribuit din plin la victorie și chiar opinăm că Slatina ar fi fost în pericol, dacă pivotul de talie mondială n-ar fi jucat. După meci, oamenii bucuroși au ținut să o felicite pentru prestație, iar Lorena a trebuit să dea și interviuri pentru presă, să stea și la fotografii cu toți fanii, fără ca cineva să bănuiască măcar ce durere mare se ascunde în sufletul adolescentei. Câți dintre noi ar fi avut această tărie, această putere, această voință? Lorena a pus mai presus de orice handbalul, pe care n-a vrut să-l trădeze!

Din păcate, necazurile sportivei, pe final de an, nu aveau să se oprească, pentru că la doar câteva săptămâni Lorena suferea și o intervenție chirurgicală, la umărul drept, în urma unei accidentări, cu exact un an în urmă: ”O zi de vineri, pe care cu greu o pot uita – eram la Chiajna, la lotul de tineret. Ne-am trezit foarte devreme, să facem nu știu ce vizită medicală la INMS, am stat acolo o grămadă, apoi am venit la Sala din Chiajna, am făcut și antrenament, apoi forță și umărul a ieșit din lăcașul lui. Și obosită, și poate stresată, pentru că nu înțelegeam rostul acelor exerciții de forță, când multe dintre noi, cred că toate, dacă nu mă-nșel, veneam din plin campionat, fie în Liga Națională sau alte categorii inferioare. Am stat cu umărul trei zile, fără să fiu văzută de vreun medic, fără să fie mâna imobilizată, ba chiar kinetoterapeutul îmi spunea că trebuie să mă doară, nu știu cum ar fi făcut el, dacă era în locul meu – am făcut RMN după patru zile de dureri îngrozitoare”, ne dezvăluia handbalista.

I s-a spus că nu e de operație și fata i-a crezut pe cei mari – a jucat pentru Slobozia, pe care a salvat-o de la retrogradare, apoi a ajuns la Campionatul Mondial de tineret, desfășurat în Rusia, de unde s-a întors cu medalia de bronz. A ajuns la Slatina, în Liga a II-a, o mișcare surprinzătoare pentru mulți, pentru că Lorena avea oferte din Liga Națională. ”Eu am lucrat cu antrenoarea Victorina Bora și la Centrul de la Vâlcea, și la Slobozia, și sunt și acum sub bagheta ei – a fost persoana care mi-a dat șansa să joc, mi-a dat încredere în mine, exact când toți se-ndoiau de valoarea mea sau nu eram în atenția lor. Aici, la Slatina, întreg staff-ul este minunat și se dorește mare performanță. Am decis să mă operez, pentru că sunt sprijinită de toată lumea, iar doctorii m-au asigurat că voi reveni foarte repede, ca să-mi ajut echipa și în retur, să putem promova. Eu nu am alergat după bani, am dorit să joc și să am un antrenor care să se ocupe de mine, să mă ajute să și progresez”, recunoștea sportiva.

Lorena Ostase s-a operat la începutul lunii decembrie, la Clinica Nova Vita, din Tg Mureș, autorul intervenției chirurgicale fiind medicul Răzvan Melinte. Victorina Bora: ”Trebuia să facă această operație, altfel risca alte complicații. Lorena a-nceput deja recuperarea, a dat orteza jos, iar din ianuarie va porni la alergare – acum lucrează exerciții pentru brațul drept și pentru tonifierea picioarelor, se reface repede.

În privința celorlalte fete nu mai am alte probleme medicale, iar în vestiar a mai apărut și Ștefania Lazăr, un inter de care aveam mare nevoie – ea și cu Veșca vor fi de netrecut pe partea dreaptă. Nu vorbim despre promovare, pentru că trebuie să luăm fiecare meci în parte și să-l ducem la bun sfârșit. Dacă fetele vor fi sănătoase, vom ajunge și unde ne propunem. Începem pe opt ianuarie, mai sunt patru etape din tur, și terminăm pe 14 mai, iar eu i-aș întreba pe federalii care au programat competițiile, de la jumătatea lui mai și pănă în septembrie, adică vreme de trei luni și jumătate, ce facem cu handbalistele, le trimitem acasă, le ținem la club? De ce a trebuit să începem pe opt ianuarie, fără să avem vreme de un cantonament, de meciuri de pregătire?”, iată câteva întrebări la care Victorina Bora nu va primi răspuns, firește, pentru că de la înălțimea lor, cei din FRHandbal nu-și bat capul cu antrenorii de Liga a II-a, cu niciun antrenor, de altfel!
osi2 osi3
Iată, așadar, prima poveste a serialului nostru, în care v-am dezvăluit tăria de caracter a Lorenei Ostase, puterea ei de a lupta necondiționat, chiar dacă durerile fizice și sufletești o măcinau. Mai mult, handbalista a demonstrat că și gândește, în binele ei, alegând să se maturizeze sportiv lângă antrenoarea Victorina Bora, în detrimentul unor oferte financiare destul de tentante. Și Lorena a avut numai de câștigat, pentru că în 2014 a devenit campioană mondială de junioare, în Macedonia, fiind aleasă și în echipa ideală a turneului. În 2016 a cucerit bronzul mondial cu naționala de tineret, însă handbalista a rămas modestă și nu și-a părăsit mentorul, pe Victorina Bora, considerând că mai are de învățat. Probabil că va veni momentul când puiul va zbura, însă atunci aripile vor fi solide… (I.P.)

Pentru începutul anului 2017 avem o altă poveste, de data aceasta mult mai dramatică, despre o gimnastă cu aripile frânte, pentru că tot am vorbit de Lorena Ostase, care se pregătește să zboare. Este vorba de Asiana Peng, o gimnastă și frumoasă, și deșteaptă, dar care s-a întâlnit, din păcate, cu niște antrenori fără moralitate, cu competențe tehnice scăzute, pentru că ei au ratat calificarea echipei de fete la Olimpiada de la Rio, niște oameni frustrați, în viața de zi cu zi, răzbunători, egoiști, mincinoși și bătăuși. Asiana Peng, un pui de om care visa să-i calce pe urme Nadiei Comăneci, și care chiar a fost apreciată de Zeița de la Montreal, a scăpat cu viață, la propriu, din lagărul lotului de la Izvorani, doar pentru că a vorbit, că a întrebat, că s-a revoltat în sinea ei, dar sunt alte copile care au rămas mutilate pe viață, și fizic, dar mai ales psihic. Am stat lângă Asiana preț de două ore, timp în care am aflat cum arată lumea, prin ochii unui copil nevinovat. Veți citi această poveste uluitoare chiar în prima săptămână a anului, urmăriți-ne!

Comments are closed.